Thursday, April 16, 2015

Dihotomie urbană

Posted by Raluca Vestem at 16.4.15
Cu muzica în urechi, din autobuz, observ visător oamenii din maşini şi încerc să îmi imaginez poveştile lor...
În maşini scumpe, soți, soții, cupluri stau unul lângă celălalt, tăcuți, trişti, fără expresie, fără să se privească în ochi. 
Oameni de succes, oameni de carieră, oameni conform tuturor normelor actualei societăți. Oameni care şi-au sacrificat zâmbete şi pasiuni în favoarea unui job mai bine plătit. Oameni care au copii la şcoli scumpe pentru a le oferi siguranța unui viitor liniar; un viitor în limitele siguranței. 
Ah, ce minciună această iluzie a siguranței! 
Oameni îmbrăcați scump, dar incomozi. Oameni crispați. Acum, toate aceste sacrificii atârnă greu în liniştea dintre ei. Doar Rolexul de la mâna lui le aduce aminte de orele sacrificate în favoarea serviciului, ore pe care ar fi trebuit să şi le petreacă în familie. Maşinile lor strălucesc însă privirea le e mată... 
La semafor, dintr-o maşinuță care abia se mai ține, prafuită, ruginită, cu vopseaua sărită pe ici-colo, un cuplu râde copios. Sunt amândoi tineri şi foarte veseli, el poartă un tricou albastru, iar ea are părul castaniu şi foarte lung. Îl sărută rapid la culoarea roşie a semaforului şi îi pune mâna la ochi. Amândoi râd, el îi ia repede mâna de pe față probabil spunându-i că nu vede când se face verde.
Mă uit la ei cu plăcere şi teamă. Mi-e teamă că viitorul lor se află chiar în față, în acel 4x4 scump şi perfect ceruit, în acei oameni cu priviri pierdute.
Mă întreb când, unde şi de ce, pe acest hotar al vieții noastre, ne pierdem bucuria de a trăi?
Autobuzul porneşte din nou, lent,  lăsând în urmă maşina albă şi veche.
Din restul bolizilor cu pretenții de bogăție oamenii nu schițează un gest. 
Ce este fericirea, de fapt?

0 comments:

Post a Comment

 

Snapshots... în cuvinte Template by Ipietoon Blogger Template | Gadget Review